Adu-ți aminte cum a fost odată,
La început de credință în a ta viață,
Adu-ți aminte în dreptul tău,
Cum erai cu Dumnezeu.

Când Domnul era nădejdea ta,
Și ascultai de porunca Sa!
Cum Dumnezeu nu te lăsa,
Și cu tine era atuncea.

Îți amintești cum spune-ai: " Doamne "...
Și El: Iată-mă "... De dincolo de soare,
Ce frumos era la început,
Cu Domnul tău Isus.

Astăzi totul s-a schimbat,
S-a răcit relația cu Cel Preaânalt!
Tu te-ai îndepărtat de cer de casă,
Plecând în lumea aceasta murdară.

Nu mai este cum odată a fost,
Când tu erai credincios,
Când erai tot mereu,
Ascultător de Cuvântul Său.

De ce te-ai dus așa departe,
Când tu ști ce bine era la lumină și nu la noapte!
Ce bucurie avea inima ta,
Căci a scăpat de noaptea grea.

Erai fericit nespus,
Păcatul tău a fost distrus,
Mult te-ai bucurat odată,
Dar astăzi ai ales tot noaptea neagră.

Cu toate căci te-ai bucurat,
Inima ta din nou s-a dedat!
La noaptea neagră,
Pe care o înconjoară.

Din nou la păcat te-ai dat,
Și de Domnul Isus ai uitat,
Și nu ți-ai amintit prietenul meu,
Cum din noaptea neagră te-a scos Dumnezeu.

Iarăși te-ai înstrăinat,
De Domnul cel adevărat!
Și bucuria ta a dispărut,
Căci păcatul te-a distrus.

Adu-ți aminte cum ai fost odată,
Și întoarce-te din nou la viață,
Adu-ți aminte de Dumnezeu,
Și vino iarăși la Fiul Său.

Părăsește degrabă,
Noaptea neagră și murdară!
Nu vrei să fi ca la început,
Liber de povara care te-a durut?

Dumnezeu încă așteaptă,
Și nu te mustră pe față,
Chear dacă tu te-ai îndepărtat,
Domnul te așteaptă cu drag.

Vino acasă de unde ai plecat,
Dumnezeu te așteaptă neîncetat!
Părăsește păcatul numai de cât,
Și vino la Domnul tău acum.

Vino repede cu viața ta,
Până nu se termină ea,
Dumnezeu încă așteaptă,
Să mântuiască a ta viață.

Amin